Impletite inimi...

                                                         

Am trecut pe strada unde ne-am intalnit prima data... 

Ce seara inghetata, ce seara bogata!!

Imi auzeam tocurile de la pantofi si iti uitam cuvintele deodata... 

Imi venea sa ma descalt, sa nu te inalti prea curand, prea departe..., prea in alta parte... 

Si vorbeau niste indragostiti foarte tare, chiar pe strada... la intrare... 

Noi cum eram, mai stii? Ne tineam de mana stingheri, vorbeam despre fleacuri, pareri...?!

Mana ta peste masa, a mea atingandu-te vesela... 

Prin fumul cel gros imi priveai inelul intors...

" Nu-mi mai e de folos..." , ti-as fi spus, dar stiai...

Tu stiai ca iti sunt, ca imi esti, 

Ca n-avem nevoie de cuvinte-n calesti...

Doar saruturi si maini,

Impletite...inimi...

PORTativ

Sa scriu despre un cantec caruia ii stim doar noi doi notele este ca si cum as creea Universul, imi simt bataile inimii in varful degetelor..., gandurile tale mi-au acordat sufletul, mai inalt nu este decat cerul...

DOrul de tine tine treaza o parte din mine,
REspir infinit pentru ale tale hotare,
MInune mare, as spune...
FAst si SOLitar imi tin gandul in minte,
LA tine-i raspunsul intrebarilor mele...
SIngur si DOrnic vei stii, ce-i mai bine...

DOREste-MI sufletul la tine!!!